Un studiu ar arăta că UE este în declin sub conducerea actuală

De unde provin procentele

Sursa este studiul „Future Nostalgia: Europe’s Unfinished Song”, publicat pe 9 septembrie 2026 de European Council on Foreign Relations și European Cultural Foundation.

Cercetarea s-a bazat pe 5.834 de interviuri realizate în aprilie–mai 2026 în:

• Franța;
• Germania;
• Italia;
• Țările de Jos;
• Polonia;
• Regatul Unit.

Respondenții au fost selectați printr-un panel online și ponderați pentru ca eșantionul din fiecare țară să reflecte profilul populației adulte. Interviurile au fost moderate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar răspunsurile au fost traduse și codificate tot cu asistență AI.

Aceasta este o metodă interesantă, care permite răspunsuri mai ample decât un chestionar clasic, dar are și limite. În special, media celor șase țări nu reprezintă automat opinia întregii populații a Uniunii Europene. Unul dintre statele incluse — Regatul Unit — nici măcar nu mai face parte din UE, iar 22 dintre cele 27 de state membre nu au fost incluse în componenta cantitativă. European Council on Foreign Relations

Ce înseamnă, de fapt, procentul de 68%

Interviul începea cu un exercițiu deschis: respondentul trebuia să-și imagineze că un prieten s-a trezit după un somn de cinci ani și întreabă cum o duce Europa.

După codificarea răspunsurilor, cercetătorii au constatat că, în medie, 68% vorbeau despre „o deteriorare generală sau o pierdere a normalității”. Numai 12% descriau crizele actuale ca pe o oportunitate de trezire sau reînnoire a Europei.

Așadar, cifra este reală. Dar formularea lui Piperea schimbă două lucruri:

• „Europa” devine automat „Uniunea Europeană”;
• percepția unei deteriorări în ultimii cinci ani devine verdict asupra conducerii Ursulei von der Leyen.

Respondenții puteau avea în vedere războiul din Ucraina, inflația, pandemia, relația cu Statele Unite, guvernele naționale, migrația, polarizarea politică sau competitivitatea economică. Studiul nu permite atribuirea tuturor acestor nemulțumiri președintei Comisiei Europene.

Aproape trei sferturi critică performanța Europei

Postarea redă aproximativ corect un al doilea rezultat: aproape trei sferturi dintre respondenți consideră că Europa gestionează prost principalele provocări.

Cele mai frecvent menționate au fost războiul și securitatea, urmate de presiunile economice și nevoia de autonomie internațională.

Lista din postare — „supra-îndatorare, faliment, sărăcie, migrație ilegală incontrolabilă, politici climatice care au agravat amenințările climatice” — nu este formularea sondajului. Piperea completează rezultatul cu propriile teme și interpretări politice.

Mai există un detaliu esențial pe care postarea îl omite: atunci când au explicat cine este responsabil pentru gestionarea slabă a problemelor, respondenții au indicat guvernele naționale de două ori mai des decât instituțiile europene și liderii UE.

Prin urmare, studiul nu poate fi rezumat onest prin formula „europenii condamnă Uniunea lui von der Leyen”.

Partea eliminată din poveste: majoritatea vrea mai multă cooperare europeană

Rezultatul central al cercetării nu este respingerea Uniunii Europene, ci existența unui decalaj între ceea ce își doresc oamenii și ceea ce cred că poate fi realizat.

Aproximativ trei sferturi dintre respondenți au descris pentru următorii 20 de ani o viziune pozitivă asupra Europei, centrată pe:

• unitate și integrare politică;
• pace și securitate;
• prosperitate și bunăstare;
• o mai mare independență internațională.

Numai aproximativ 13% și-au exprimat dorința pentru „mai puțină Europă” sau pentru desființarea Uniunii.

Această informație schimbă radical sensul rezultatelor. Majoritatea nu spune „Uniunea Europeană trebuie abandonată”, ci mai degrabă: „Europa ar trebui să fie mai unită și mai capabilă, dar nu avem încredere că liderii actuali — europeni și naționali — pot realiza acest lucru”.

Chiar autorii studiului avertizează că nemulțumirile reale nu pot fi rezolvate numai prin comunicare sau prin apărarea necondiționată a situației existente. Ei cer liderilor europeni să recunoască lentoarea, incoerențele și eșecurile de politică publică ale UE. Studiul este critic față de performanța Europei, dar explicit favorabil consolidării cooperării europene.

Studiul nu „demască” Eurobarometrul

Eurobarometrul este finanțat de instituțiile UE, fapt care trebuie cunoscut atunci când îi evaluăm rezultatele. Dar finanțarea nu demonstrează că datele sunt fabricate sau că respondenții sunt dirijați spre răspunsuri optimiste.

Sondajele Eurobarometru folosesc eșantioane din toate cele 27 de state membre și publică întrebările, metodologia și rezultatele naționale. Ediția Parlamentului European din primăvara anului 2026 a intervievat peste 26.000 de cetățeni.

Ea a constatat simultan că:

• 75% văd UE ca pe un spațiu de stabilitate într-o lume nesigură;
• 73% consideră că UE are nevoie de mai multe resurse pentru a face față provocărilor globale;
• 89% vor mai multă unitate între statele membre;
• preocupările economice, costul vieții și securitatea rămân foarte ridicate.

Aceste rezultate nu contrazic studiul ECFR. O persoană poate considera că Europa răspunde slab crizelor actuale și, tocmai de aceea, să dorească o Uniune mai puternică și mai unită. Parlamentul European

Un alt sondaj realizat în 2026 de Pew Research Center a găsit o opinie favorabilă față de UE la o mediană de 62% în țările analizate, în creștere de la 49% în 2016. Din nou, sprijinul pentru existența UE poate coexista cu nemulțumirea față de modul în care funcționează. Euronews

Percepția declinului nu este dovada declinului

Sondajele descriu ceea ce cred oamenii, nu stabilesc singure starea obiectivă a economiei, democrației sau puterii geopolitice europene.

Percepția declinului este importantă politic și nu trebuie minimalizată. Dar pentru a demonstra un declin efectiv ar trebui analizate separat date precum:

• creșterea economică și productivitatea;
• ponderea Europei în economia mondială;
• veniturile și nivelul de trai;
• competitivitatea industrială și tehnologică;
• capacitatea militară;
• influența diplomatică;
• coeziunea politică și calitatea democrației.

Un sondaj poate arăta o criză de încredere. Nu poate demonstra că toate explicațiile oferite de un politician pentru această criză sunt adevărate.

Concluzie

Postarea pornește de la două rezultate reale și îngrijorătoare: mulți respondenți percep o deteriorare a situației Europei și consideră că aceasta gestionează slab crizele actuale.

Dar Piperea transformă aceste rezultate într-un rechizitoriu împotriva Uniunii Europene și a Ursulei von der Leyen prin câteva omisiuni importante:

• sondajul nu acoperă toate statele UE;
• include Regatul Unit;
• întrebările se referă în principal la „Europa”, nu exclusiv la instituțiile UE;
• respondenții dau vina mai frecvent pe guvernele naționale;
• trei sferturi își doresc o Europă mai unită și mai puternică;
• numai 13% vor reducerea integrării sau desființarea UE.

Cifrele sunt reale, însă povestea construită în jurul lor inversează sensul general al studiului. În locul unei populații care dorește abandonarea Uniunii, cercetarea descrie mai ales cetățeni care vor mai multă capacitate europeană, dar au tot mai puțină încredere că actualele instituții și guverne o pot construi.

Este o critică serioasă la adresa Europei. Nu este însă confirmarea euroscepticismului radical pe care postarea încearcă să o sugereze.